ŞTERGARUL

Mâini maiastre cu arnici şi ac
Vise fermecate povestesc,
Cu migală o pecete fac
Din ştergarul nostru românesc.

O cicoare-albastră înfloreşte
Pe ştergar ţesut în nopţi cu dor,
Cănd în şezători se şi doineşte,
Acul mic aleargă mai cu spor.

Peticul de cer e-adus aproape,
Frunzele din codri seculari,
Scânteierea undelor de ape,
Norii care fug în zări hoinari.

Spicele de grâu şi fluturi mii
Pe ştergar s-aşază cătinel,
Florile din dealuri şi câmpii
Strugurii din via din Muscel.

Un ştergar e pus la loc de vază
Peste tot în case la bunici,
Şi la ploscă un ştergar s-aşază,
Mirii-l ţin frumos peste tunici.

Parc-ar fi pictate cu penele
Mândrele ştergare colorate,
Talismane sunt ce poartă-n ele
Semnele din vremi îndepărtate.



autor Mariana Dobrin - 14 august-2010


Expozitia mea de arta populara din scoala