Se plămădeşte în coconul mic,
Ce în povestea lui de vis, florală,
Construieşte-un strop de borangic.
Micul făurar sfârşind lucrarea,
Borangicu-ajunge în fuior,
Fusu-ncepe bucuros cântarea,
Jocul în vârtej ametitor.
Firele, ca razele de lună,
În marama fină sunt ţesute,
Şi în zestrea ei bogat se-adună
Cântecul străvechi şi doine multe.
O întreagă pulbere de stele
Peste faţă i s-a revărsat,
E podoabă sfâtă-a maicii mele
Când e sărbătoare mare-n sat.
E ca boarea lină-n prag de zori
Şi ca adierea de zefir,
O maramă e un câmp de flori,
Straluceşte … ca un patrafir!
Autor Mariana Dobrin -13 August 2010
Eu in Expozitia mea de arta popuara,
ii asez marama colegei mele, prof. de geografie
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu