Prea plinul din mine
mă-ndeamnă acut
să-mpart înzecit
bucurii şi lumină,
vă cer insistent
o fărâmă de timp
şi-un zâmbet
de care
speranţa-mi se-anină.
Prea mare e graba
ce sapă în noi,
prea mică răbdarea
de a ne-nţelege,
prea lesne cădem
în gheţar de uitări,
prea mare e ura
ce fructu-şi culege.
Prea aspru e drumul
pe care ideea
aleargă să-ajungă
la tine, la voi,
prea grea este calea
pe care răspunsul
se zbate să-ajungă-napoi.
Prea harnici clădim
ziduri reci între noi,
prea iute-mpletim
din spini seci o cunună,
prea iute o punem
pe-o frunte lovită
când simplu ar fi
să-i întindem o mână.
2 comentarii:
Zambet cald, bucurii si lumina-ti trimit intr-o strangere de mana ! Cu mult drag,Katy
Un zambet cald si multumiri iti trimit si eu, draga prietena, desi cu mare intarziere si te rog frumos sa ma scuzi!
Trimiteți un comentariu